Imbracaminte pentru calatorii

Imbracaminte – pe straturi. Cel mai bine e sa nu te bazezi doar pe o haina care pe care sa o folosesti la toate conditiile de vreme, fiindca nu iti va fi foarte comoda calatoria. E foarte practic sa ai cateva haine mai specializate, de genul o bluza de polar (PolarTech sau materiale similare) deoarece e un material foarte bun si calduros, dar si care permite aerisirea pielii, deci mai putina transpiratie. Pentru vant o bluza care nu permite trecerea vantului te poate ajuta destul de mult (ce numim “wind-stopper”). Hainele din materiale moderne sunt mai usoare si iti asigura un confort mai bun decat cele clasice, iar in caz de vreme rea hainele din materiale sintetice sunt mai bune decat cele din bumbac. Atunci cand mergi la munte te ajuta sa fii pregatit pentru toate conditiile meteo, ziua poate fi cald, noaptea e frig iar soarele poate fi inlocuit dintr-odata cu o ploaie torentiala. Trebuie sa te adaptezi conditiilor din zona, vaile raurilor sunt mai racoroase iar seara si noaptea poate fi racoare. Incaltaminte de calitate. Decat sa se rupa pe drum, mai bine aveti bocanci sau incaltaminte sport in stare buna, care sa poata fi folosita fara a da gres. Iarasi, vremea si anotimpul pot sa decida incaltarile: sandale sport (Teva, etc.), bocanci sau pantofi sport normali.

Cum recunoastem mierea contrafacuta

Se pare ca mai mult de un sfert din mierea aflata in comert este contrafacuta. Dacă aveţi dubii că mierea cumpărată e falsă, iată testele considerate sigure de specialişti. 1. Ţineţi un chibrit aprins deasupra unei linguriţe de miere. Dacă e naturală, mierea se va topi şi nu va începe să sfârâie imediat. 2. Amestecaţi mierea în apă. Mierea naturală nu se dizolvă. 3. Puneţi puţină miere pe o foaie de hârtie. Dacă pata umedă se răspândeşte pe suprafaţa hârtiei, atunci mierea este contrafăcută. 4. Adăugaţi o bucată de pâine veche în miere. După 8-10 minute ar trebui ca pâinea să fie în stare solidă. 5. Încălziţi o bucată de sârmă inoxidabilă şi introduceţi-o în miere. Un produs de calitate se va lipi de metal şi nu se va prelinge înapoi în borcan când sârma e scoasă din miere.

Hernia de disc - tehnici minim invazive

http://www.reginamaria.ro/ro/noutati/hernia-de-disc-tehnici-minim-invazive-microchirurgicale.html Avantajul major al tehnicilor minim invazive este o mai mică lezare a ţesutului adiacent. Din nefericire, în chirurgia spinală tradiţională era necesar ca muşchii să fie detaşaţi de pe coloana vertebrală, aceasta manevră fiind răspunzătoare în mare proporţie de durerile postoperatorii şi prelungirea perioadei de vindecare. Prin metodele noi minim invasive, se practică o incizie mică, frecvent de 2.5 cm în lungime. Neurochirurgul introduce un instrumentar chirurgical special care “alunecă” prin muşchi. De obicei, acesta este un retractor tubular care crează un tunel printre muşchi, către coloana vertebrală, şi care permite medicului să aibă o foarte bună vizualizare a câmpului operator sub incizia mică. Această abordare limitează rănirea muşchilor şi pierderea de sânge din timpul intervenţiei. Procedura chirurgicală se efectuează prin tubul retractor care este conceput special pentru a permite introducerea instrumentelor, dispozitivelor sau implanturilor în câmpul operator. Neurochirurgul foloseşte un microscop operator ultraperformant care îi permite să vadă structurile mai bine, să controleze sângerarea mai uşor şi să limiteze lezarea ţesutului sănătos din jur. Nervul este decomprimat folosindu-se instrumentar microchirurgical special. Astfel, întreaga procedură este mai sigură pentru pacient. Hernia de disc cervicală: discectomie cu fuziune vertebrală cu dispozitiv tip Cage După ce discul intervertebral este îndepărtat (discectomie), spaţiul dintre corpurile vertebrale cervicale rămâne liber. Tradiţional, pentru a preveni colapsarea şi frecarea vertebrelor, neurochirurgul va umple acest spaţiu cu un grefon osos, care va servi ca un “pod” între cele doua vertebre pentru a crea fuziunea acestora. Grefonul osos şi vertebrele sunt frecvent imobilizate şi menţinute împreună cu ajutorul unor plăcuţe. Corpul va începe procesul natural de vindecare, cu formarea de os nou în jurul grefonului, astfel încât după 3-6 luni se formează o zonă solidă de os care va uni vertebrele adiacente. Se foloseşte una din cele mai recente metode de fuziune, utilizând un dispozitiv special denumit “Cage” (cuşcă) fabricat dintr-un polimer biocompatibil PEEK; acesta este un derivat de carbon cu structură asemănătoare osului cortical, fiind foarte bine tolerat de organism. Cuşca este umplută cu un substitut de os de tip fosfat tricalcic. Osul nou format va favoriza adeziunea rapidă a vertebrelor adiacente.

Reteta - Foccacia cu usturoi

Ingrediente: 500 g făină albă 200 ml apă călduţă 6 linguri ulei de măsline o linguriţă zahăr o linguriţă sare 1 pliculeţ drojdie 5-6 căţei de usturoi 2 linguri amestec de ierburi aromatice – oregano, busuioc, salvie, cimbru, rozmarin Mod de preparare: Într-un vas se amestecă drojdia, zahărul, o mână de făină şi puţină apă călduţă. Se lasă la crescut 10 minute. Când şi-a mărit volumul, se adaugă restul de făină, apa, 3 linguri ulei de măsline, un praf de sare şi se frământă bine. Aluatul se pune pe o tavă rotundă, peste care s-a presărat puţin mălai, cât să nu se lipească, şi se întinde cu mâinile, pe toată suprafaţa tăvii. Se acoperă cu un prosop curat şi se lasă la dospit aprox. 30 de minute. Între timp, se ia usturoiul, se pisează şi se amestecă bine cu 3 linguri de ulei de măsline. Se adaugă ierburile aromatice şi se omogenizează. Amestecul se lasă să se odihnească 5-6 minute, cât să-şi dezvolte aroma. Când devine pufos, aluatul se modelează cu degetele, făcând gropiţe pe toată suprafaţa, apăsând cu vârfurile, până se simte fundul tăvii. Deasupra se pune amestecul de ierburi, usturoi şi ulei de măsline şi se întinde pe toată suprafaţa cu o pensulă. Tava se dă la cuptorul încins în prealabil la 200°C şi se coace 15 minute, până devine uşor arămie. Se scoate din tavă pe un blat şi se taie în felii. Se serveşte caldă. Sursa: http://www.realitatea.net/reteta-zilei-focaccia-cu-usturoi_912312.html

Traseu cicloturism canalul Dunare Marea Neagra

http://ciclist.wordpress.com/tag/univega-alpina-ht-300/ Murfatlar - Agigea 25Km http://ciclist.wordpress.com/2011/09/19/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-i/ "Deși trece razant pe lângă o localitate (Straja), drumul nu este marcat pe hartă și nici nu am găsit mare lucru pe net, așa că nu știam la ce să mă aștept pe traseu, ci doar că voi avea în permanență Dunărea în dreapta mea. Punctul de plecare al turei cu bicicleta a fost podul de la Murfatlar, cel care te aduce la Constanța pe DN3 dinspre Ostrov. Doar că eu am trecut pe sub pod, pe lângă piciorul său de pe malul stâng al Canalului, observând că drumul este la fel de larg ca o șosea cu două benzi, doar că suprafața de rulare este macadamul. Și că nu trece nicio mașină pe lângă ! Praful sta pe drum, avantaj de a rula pe langa un fluviu. O schimbare binevenită (chiar dacă pentru numai 2-3 km) a suprafeței este porțiunea în care piatra spartă a macadamului lasă loc unei argile albe și perfect netede, aproape fără nicio asperitate, ca o pistă de Formula 1. O altă priveliște care mă surprinde în mod cât se poate de plăcut este la 10km de Murfatlar o cășută din beton pe care scrie “Apă Potabilă”, cu o țeavă care captează apa unui izvor ieșind din peretele de stâncă." Murfatlar Medgidia http://ciclist.wordpress.com/2012/05/14/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-ii/ "Un deliciu al turei pe canal în această perioadă a anului este faptul că tufele de trandafir sălbatic, dar și salcia sălbatică, au înflorit și parfumează aerul oricum curat și în general lipsit de praf, grație apropierii de apă. Farmecul acestui traseu este că rareori întâlnești vreo mașină în mișcare, puținele pe care le vezi fiind oprite de-o parte și de alta a drumului. De regulă numai pescarii amatori vin aici cu mașina, iar cel târziu până spre ora amiezii sunt cu toții așezați în locurile lor “norocoase”. Noaptea se prinde pește răpitor (somn, șalău), iar pe timp de zi se dă la crap și caras – dar mai des se lasă prinși guvizii." La Poarta Alba: mozaicul comunismului "la ieșire din Poarta Albă, acolo unde canalul se bifurcă. Ca să ne continuăm traseul spre Medgidia a trebuit să urcăm pe podul de pe DN22 (E81), apoi imediat am coborât pe malul opus. Din fericire podul este suficient de lat ca să nu te stânjenească vreun TIR sau mașini aflate în depășire. Dacă nu l-am fi traversat și pedalam mai departe în paralel cu firul apei am fi urmat ramificația nordică a canalului, adică Poarta Albă – Midia – Năvodari. Care am auzit că este de asemenea pitoresc. Pont bun pentru o tură viitoare!" "După Poarta Albă, drumul pe canal până la Medgidia trece pe lângă o singură localitate (Castelu), iar suprafața de rulare este un pietriș compactat, pe alocuri cu denivelări, ideal pentru mountain-bike. Față de bucata Murfatlar – Agigea, unde drumul are o lățime constantă cât pentru două mașini, terasamentul de aici lasă loc pentru o singură mașină, lățindu-se abia către Medgidia, dar este în totalitate practicabil pe două roți sau patru. Rareori întâlnești câini pe traseu, iar de cele mai multe ori aceștia aparțin oamenilor care păzesc turmele de oi și vaci care pasc pe terenurile din apropiere. Am remarcat chiar și o cameră de supraveghere panoramică, precum și un post fix al companiei private care asigură paza canalului, însă pe drum nu întâmpini nicio opreliște, iar cel puțin ca biciclist nimeni nu-ți va cere socoteală cine ești sau unde te duci." http://ciclist.wordpress.com/2012/07/09/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-iii/ Murfatlar -Poarta Albă – Midia – Năvodari. "am plecat din Murfatlar (Basarabi), mergând pe Strada Credinței, unde se găsește atât geamia musulmană cât și biserica ortodoxă, și coborând până la piciorulul podului rutier peste canal, pe unde trece DN3. La pod am cotit spre dreapta, pe drumul de pietriș spart care urmărește firul apei, până la ieșire din localitatea Poarta Albă. În Poarta Albă, unde există un alt pod rutier, respectiv acolo unde canalul Dunăre – Marea Neagră se bifurcă, am ținut în continuare dreapta, pe brațul cel nou al canalului, acela care ajunge în mare prin Năvodari. Inaugurată în anul 1984, această ramificație nordică a canalului măsoară 31 km, este mai îngustă (50 metri față de 90 pe brațul principal), mai puțin adâncă (5,5 metri față de 7) și, încă de la început, se poate observa că drumul de pe margine este mai puțin umblat de localnici sau pescari. Arșița Dobrogei este ucigătoare în timpul verii și trebuie să te protejezi cât poți de bine împotriva ei: să ai suficientă apă de băut, să cauți orice petic de umbră, să-ți dozezi efortul. Ca biciclist nu credeam să o spun vreodată, dar vântul din față este o adevărată binecuvântare prin prisma senzației de răcoare, fie și temporară, pe care o aduce. Cel puțin vara, pe aici vântul bate constant de la est, adică dinspre mare către uscat, după cum o indică și valurile de pe canal. Știu sigur că n-aș vrea să mă aflu pe aici prin lunile ianuarie-februarie, când bate crivățul dinspre nord-est, cumplitul vânt înghețat de care se temeau grecii din coloniile de la Marea Neagră. Dar mă bucur acum de fiecare secundă petrecută cu bicicleta pe drumul de pe marginea canalului, cu toate micile inconveniente ale căldurii, prafului și mărăcinilor." Trece pe langa Nazarcea "Mi-am propus ca următoarea tură cicloturistică prin Dobrogea să fie de-a lungul malului de pământ cunoscut ca “valul lui Traian” care începe din Poarta Albă și duce până aproape de orașul Constanța."

Cele mai mari firme din portul Constanta

53,12% din veniturile realizate în 2011 de către cei 30 de operatori portuari, au fost obţinute de companiile Tomini Trading, Barter Trading Romania şi Kirazoglu Corporation. În 2008, cota de venituri a celor trei era de numai 34,82%. Pentru ei, criza s-a dovedit a fi cu adevărat o mană cerească, ajutându-i să concentreze mai mult de jumătate din veniturile portului Constanţa. Operatorul aflat pe primul loc în topul veniturilor, Tomini Trading, este specializat în manipularea deşeurilor metalice, dar execută şi alte servicii, printre care: agentu-rarea şi aprovizionarea navelor. Locul doi e ocupat de compania Kirazoglu Corporation, specializată tot în comercializarea şi operarea deşeurilor metalice. Ocupanta locului trei este Barter Trading Romania, ale cărei afaceri constau în comercializarea cerealelor, depozitarea, încărcarea - descărcarea lor de pe nave. Împreună, primii 13 operatori din top au asigurat 92,44% din veniturile totale. Studiul arată că încasările unui număr de 22 de operatori portuari au fost mai mari în 2011 faţă de 2008, în vreme ce alţi 8 operatori au avut realizări mai mici. Cele mai mari creşteri le-au consemnat: Beta Intertrans (+345,41%), Kirazoglu Cor-poration (+267,11%), Barter Trading Romania (+206,31%), Kronospan Zona Liberă Constanţa (+137,88%), Canopus Star (+105,45%) şi Casa de Expediţii Phoenix (+103,11%). Top 30 al veniturilor Dar să vedem cum arată topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcţie de veniturile obţinute în 2011 (în paranteze este prezentată creşterea, respectiv descreşterea, faţă de 2008). 1. Tomini Trading - 493.171.437 lei (+60,90%); 2. Kirazoglu Corporation - 413.464.433 lei (+267,11%); 3. Barter Trading Romania - 388.383.081 lei (+206,31%); 4. Constanţa South Container Terminal - 195.719.397 lei (+7,57%); 5. Sargeant Marine Romania - 183.999.509 lei (+86,36%); 6. Oil Terminal - 119.469.580 lei (-12,78%); 7. North Star Shipping - 101.416.629 lei (+32,01%); 8. Comvex - 84.540.172 lei (-48,03%); 9. Chimpex - 67.271.879 lei (+67,20%); 10. Socep - 65.088.413 lei (+4,20%); 11. United Shipping Agency - 59.510.193 lei (+81,44%); 12 Minmetal - 52.360.625 lei (+5,09%); 13. APM Terminals Romania - 30.576.449 lei (+98.28%); 14. Silotrans - 24.138.576 lei (-3,46%); 15. Romned Port Operator - 18.221.953 lei (-23,73%); 16. Decirom - 17.855.759 lei (+28,62%); 17. Umex - 17.543.277 lei (+7,06%); 18. TTS Operator - 17.075.086 lei (-16,52%); 19. European Metal Services - 17.021.002 lei (+36,61%); 20. Casa de Expediţii Phoenix - 12.161.577 lei (+103,11%); 21. Kronospan Zona Liberă Con-stanţa - 10.592.298 lei (+137,88%); 22. Canopus Star - 10.355.782 lei (+105,45%); 23. Niva Prodcom - 8.957.374 lei (-3,49%); 24. Barter Port Operator - 8.193.563 lei (+48,97%); 25. Frial - 5.783.908 lei (-36,47%); 26. Rotrac - 4.174.060 lei (+2,24%); 27. Silo - Port - 3.195.453 lei (-16,25%); 28. Amvexis Com - 2.938.282 lei (+64,45%); 29. Beta Intertrans - 2.279.852 lei (+345,41%); 30. Astar Stevedoring - 2.255.812 lei (+3,72%).

Cicloturismul ca business

Turismul pe bicicleta poate fi o afacere profitabila, nu doar prin deschiderea unor shop-uri si service-uri de biciclete, dar si din organizarea unor evenimente, cum sunt ciclocatararea (cycloclimbing), manifestarile tip festival - maratoane, tabere si altele. De exemplu, in Elvetia aceasta ramura a depasit incasarile de la schi. in Germania, in ultimii cinci ani, piata bicicletelor creste constant cu peste 10%, iar Traseul Dunarii dintre Germania si Austria este facut de peste 100.000 de turisti pe an, care nu ar veni altfel decat pe biciclete.

Paulownia - incepe a doua fabrica de productie energie din Romania

Compania Paulownia România, distribuitor al copacilor "minune" paulownia are în plan investiţii într-o a doua fabrică ce va produce energie regenerabilă, termică şi electrică din reziduurile arborelui, prin gazificare. Noua unitate de producţie va fi amplasată la Sighişoara. "Suntem în studiu cu o posibilă deschidere a unei fabrici similare (cu cea de la Huedin n.red) şi la Sighisoara, datorită suprafeţelor mari cultivate în această zona. Biomasa rezultată va fi distribuită în România, iar lemnul obţinut prin tăierea arborilor va pleca către fabrici de mobilier din ţară şi străinătate.", a declarat pentru ECONOMICA.NET Adrian Vlădărean CEO Paulownia România. Potrivit acestuia, fabrica va avea o putere de 2MW şi va presupune o investiţie de aproximativ 4,5 milioane de euro. "Am început să plantăm paulownia pe 400 de hectare în zonă", mai spune Vlădărean. Investiţii româneşti Compania a demarat deja o investiţie de 4,5 milioane de euro într-o fabrică la Huedin, unde se va produce energie regenerabilă, termică şi electrică, cu o putere de 2 MW. Proiectul va fi realizat de Paulownia România în colaborare cu Primaria oraşului şi Spitalul Huedin, care va beneficia de energie termică la jumătate de preţ. "Cu fabrica de la Huedin suntem în faza de a obţine autorizaţiile de mediu. Nu am început să construim, dar nici nu va lua mult timp pentru că vom lua fabrica la cheie, urmând doar să o montăm. Finanţarea unităţii este făcută de noi în totalitate, iar pentru unitatea din Sighişoara am putea obţine fonduri europene sau să o finanţăm tot noi. Investiţia se amortizează foarte repede", explică Vlădărean, potrivit căruia numărul de salariaţi ai Paulownia va ajunge la aproximativ 100 după inaugurarea unităţii de la Huedin. Mii de hectare de paulownia Paulownia România deţine momentan 60 de hectare de teren plantate cu paulownia, dar are planuri ambiţioase de extindere. Anul viitor, compania vrea să ajungă la 2.500 de hectare terenuri proprii şi minimum 1500 de hectare plantate deţinute de clienţii care cumpără arborele de la societate. "Avem plantaţii pe toată suprafaţa României precum şi în în Italia şi Ungaria. Plantele cultivate anul trecut au ajuns deja la o înălţime de 5 -6 m şi un diametru de 10 cm, peste aşteptările noastre. Avem sere proprii iîn care pregătim plantele, iar personalul nostru este în creştere, datorită succesului pe care îl are paulownia, nu numai în ţară, cât şi în străinătate", ne-a mai declarat Vlădărean. Copaci minune româneşti în parcurile din Ungaria Compania cu capital 100% românesc a început demersurile şi pentru a exporta paulownia peste graniţe, fiind în negocieri cu autorităţile locale pentru plantarea copacului energetic cu cel mai mare ritm de creştere din lume în parcuri. "Suntem în discuţii cu primării din Ungaria, Slovacia şi Polonia pentru a planta paulownia, iar în Ungaria, într-un oraş de lângă Budapesta, am plantat deja 5 copaci într-un parc", explică managerul Paulownia România. Mai mult, distribuitorul copacului minune a semnat un contract de 20 de milioane de euro cu o singură firmă ungurească care va planta o suprafaţă de 5.000 de hectare cu paulownia din România. Paulownia România şi-a extins graniţele afacerii şi în Italia, în zona Sardinia, unde deţine deja 100 de hectare, dar au în plan o suprafaţă cultivată de 1.000 de hectare. "Legislaţia europeană prevede că, din 2014, toţi deţinătorii de terenuri trebuie să planteze un minimum de 10% plante energetice. Altfel sunt amendaţi", explică Vlădărean motivul pentru care europenii sunt aşa de interesaţi de acest copac. Ce face copacul paulownia Originar din ASIA, paulownia, cunoscut şi sub denumirea de copacul Pasarii Pheonix, este copacul de esenţă tare cu cea mai rapidă creştere din lume. Cultivat în conditii corecte, el poate ajunge la o înălţime de 20 metri în 3 ani, putând fi recoltat. De asemenea,este cu 30% mai uşor decât orice lemn comparabil, este rezistent la contorsionare, consumă de zece ori mai mult CO2 decât oricare alt arbore şi este rezistent la foc (temperatura de aprindere este de 420-430 de grade Celsius, comparativ cu un lemn de esenţă tare sau medie care se aprinde la 220-225 de grade Celsius). Utilitatatea acestor copaci este extrem de mare, astfel că pot fi plantaţi pentru cherestea (în 8 ani un arbore produce 1 metru cub de cherestea), precum şi ca biomasă, astfel că din al doilea an de plantare poate produce o cantitate de biomasă de aproximativ 40 tone/anual. Lemnul are o putere calorica de 3680 KJ. Din paulownia se pot face, printre altele, mobilă, parchet, instrumente muzicale, este folosit în construcţii (bun izolator) sau construcţii navale. Paulownia înfloreşte abundent primăvara, cu flori mari violete – albastre, producându-se din el, o miere deosebit de aromatica şi valoroasă din punct de vedere nutritiv (700-1000 de kg de miere la hectar). Pate fi folosită şi ca plantă furajeră sau cu rol decorativ. Plantaţiile paulownia, extrem de profitabile Din datele Paulownia România, distribuitor al copacilor Paulownia în România, costul înfiinţării unei culturi de un hectar ajunge la 3.000 de euro fără TVA, la care se adaugă cheltuielile aferente pregătirii anterioare a solului. pentru ca investiţia să fie rentabilă, reprezentanţii Paulownia România apreciază că ar fi nevoie de minimum 5 hectare de teren. Copacul creşte însă extrem de rapid şi se regenerează de la sistemele existente de rădăcină astfel că se pot recolta între 3 şi 5 rotaţii de creştere a lemnului fără a fi nevoie de replantare. Câştigul ajunge în al treilea an de la plantare la 30.000 de euro pe hectare, adică în jur de 50 de euro pe arbore. În condiţiile în care dintr-o singură plantă există cel puţin 3 producţii, se poate ajunge la un câştig de 150 de euro la un copac, pe o perioadă de 10 ani. Pe lângă Paulownia românia, pe piaţa de profil mai activează şi Kiri Project Development, subsidiară a KIRI Investment din Germania care vând în România un hibrid de paulownia denumit kiri.

Bicicleta de cicloturism

Este adevarat ca se poate face cicloturism cu orice bicicleta, si majoritatea chiar asa fac. Dar o bicicleta construita special pentru acest scop are cateva caracteristici mai deosebite. Un constructor de biciclete spunea ca o bicicleta de cicloturism se conduce si se manevreaza mai bine cand e incarcata cu bagaje, decat fara. In primul rand geometria cadrului este criteriul principal dupa care trebuie aleasa o astfel de bicicleta. Furca din spate are barele mai lungi decat in mod normal. Roata spate este mai departata de butucul pedalier, decat la bicicletele de sport. Tubul frontal are un unghi mai mare fata de verticala, astfel ca furca fata este mai inclinata, iar roata fata mai departata de butucul pedalier. Distanta dintre roti este mai mare, influentand in mod pozitiv echilibrul si confortul. Pe cadru si furca trebuie sa existe urechi sau gauri pentru fixarea portbagajelor si a aparatorilor de noroi. Majoritatea cicloturistilor prefera cadre cu top tube orizontal. Astfel se pot monta 2-3 suporturi pentru bidon pe down tube si seat tube, iar pe top tube se poate pune o borseta sau o pompa. Portbagajul este al doilea ca importanta dupa cadru. Portbagajele bune se gasesc greu si sunt scumpe, dar merita orice efort si investitie. Un portbagaj rupt, undeva departe de civilizatie, va poate strica toata calatoria. Cicloturistii de cursa lunga folosesc adesea doua portbagaje, unul in spate, celalalt in fata. Exista multe controverse despre distribuirea bagajelor pe cele doua portbagaje. Majoritatea pun aproape totul in spate, iar daca nu incape tot, mai adauga si in fata. Asta nu este o idee prea buna. Roata spate suporta aproape toata greutatea ciclistului, iar daca i se mai pun si bagajele in carca, va avea de suferit. Mai ales ca roata din spate e mai slaba din constructie, decat cea din fata , datorita formei de farfurie impusa de prezenta pinioanelor. Cicloturistii experimentati recomanda impartirea greutatii in mod egal, sau chiar pun mai mult pe fata. Si pentru a evita eventualele probleme ale rotii spate, o construiesc cu jante mai solide si numar mai mare de spite. Bagajele reprezinta urmatoarea grija. Nimanui nu-i place sa-si vada lucrurile personale curgandu-i din gentile rupte. Eu am vazut de multe ori asta, la prieteni si parteneri de ture. Gentile de calitate sunt necesare la orice tura, si aproape obligatoriu ar trebui sa fie si impermeabile. Si o ploaie de 10 minute va poate uda complet tot echipamentul, iar dormitul pe o saltea uda nu place nimanui. E adevarat ca gentile bune sunt scumpe, dar credeti-ma ca merita. O bicicleta serioasa de cicloturism, e dotata cu multe accesorii care nu prea se intalnesc pe bicicletele de sport. Aparatorile de noroi sunt indispensabile, iar un cric solid e foarte util. Stopurile reflectorizante si farul sunt obligatorii prin lege, de altfel necesare cand nu ajungeti la timp in camping si va prinde noaptea pe drum. Sonerie, suport pentru pompa, cu pompa aferenta, bidoane cat mai multe, oglinda de ghidon, antifurt, borseta de ghidon si de sa, sunt prezente pe aproape toate bicicletele de cicloturism. Multi se sperie cand vad o bicicleta incarcata cu 5-6 genti si cred ca o foarte greu de pedalat pe ea. Cum spuneam si la inceput, o bicicleta de cicloturism incarcata corect este la fel de usor de manevrat ca oricare alta. Bagajele trebuie puse echilibrat si pe fata si pe spate, iar gentile de pe partea stanga sa aiba cam aceeasi greutate ca cele de pe dreapta. Forma si pozitia pipei, ghidonului si seii nu influenteaza prea mult manevrabilitatea, fiecare foloseste ce-i place. Mai important este alegerea unui raport larg de viteze. Se recomanda angrenaj triplu si grup de pinioane cat mai mari. Pe teren plat nu se simte prea tare extragreutatea, dar la deal fiecare kilogram in plus incearca sa incetineasca bicicleta. Iata de ce e bine sa aveti pinioane mai mari si o foaie mica. La vale in schimb, o bicicleta incarcata e ca un tren expres, merge foarte repede si se opreste foarte greu. Deci sa nu uitati de frane; nu bune, ci foarte bune. Desi majoruitatea folosesc frane pe janta, deorece sunt mai usor de reglat si reparat, o frana pe disc e mult mai utila si eficienta. Mai ales in conditii de ploaie si noroi, pe care cicloturistii le intalnesc adesea. Trusa de scule si trusa medicala nu trebuie sa lipseasca din bagaje. In cicloturism prioritatile sunt altele: Intai rezistenta, apoi confortul si la urma greutatea.

Bunatati italiene

Italienii au cea mai buna inghetata din lume. Nu e inghetata, e o crema, o delicatesa, o minune. Bucataria italieneasca e plina de astfel de minuni: vongole, cozze, strozzapreti, cannocchie, branzino, grigliata di Adriatica,etc

Paulownia

Cunoscut si sub numele de Copacul Pasarii Pheonix, Paulownia este copacul de esenta tare cu cea mai rapida crestere din lume.Cultivat in conditii corecte, el poate ajunge la o inaltime de 20m in 3 ani, putand fi recoltat. Cateva din avantajele lemnului Paulownia : - Doua kilograme de Paulownia echivaleaza cu 1L motorina. - Are o putere calorica de 3680 KJ. - Absoarbe intr-un an 1200t. de Co2 / ha, echivalentul a 100.000 km parcursi de un autoturism. - Este o planta melifera cu o productie de miere / ha de circa 700 - 1000 kg. - Nu dauneaza solului, ba mail mult, il imbunatateste. - are radacina pivotanta de 10 - 12 m avand si rolul de a stabiliza solul. Nedumeriri: Pe forumurile de apicultori se discuta de multa vreme despre proprietatile melifere; parerile raman impartire, si tind mai degraba spre nu. Calitatea mierii de China (unde acest arbore are arealul cel mai mare) pare sa incline mai degraba spre nu. Esenta tare: intr-un studiu al Romsilva, se pare ca e de fapt de esenta moale, si nu poate fi folosit decat pentru palete de tenis de masa....NU prea se pot bate nici cuie in el. Esentiala este udarea in primii 2 ani. Partea avantajoasa este ca dupa taiere creste din nou tulpina.