Imbracaminte pentru calatorii

Imbracaminte – pe straturi. Cel mai bine e sa nu te bazezi doar pe o haina care pe care sa o folosesti la toate conditiile de vreme, fiindca nu iti va fi foarte comoda calatoria. E foarte practic sa ai cateva haine mai specializate, de genul o bluza de polar (PolarTech sau materiale similare) deoarece e un material foarte bun si calduros, dar si care permite aerisirea pielii, deci mai putina transpiratie. Pentru vant o bluza care nu permite trecerea vantului te poate ajuta destul de mult (ce numim “wind-stopper”). Hainele din materiale moderne sunt mai usoare si iti asigura un confort mai bun decat cele clasice, iar in caz de vreme rea hainele din materiale sintetice sunt mai bune decat cele din bumbac. Atunci cand mergi la munte te ajuta sa fii pregatit pentru toate conditiile meteo, ziua poate fi cald, noaptea e frig iar soarele poate fi inlocuit dintr-odata cu o ploaie torentiala. Trebuie sa te adaptezi conditiilor din zona, vaile raurilor sunt mai racoroase iar seara si noaptea poate fi racoare. Incaltaminte de calitate. Decat sa se rupa pe drum, mai bine aveti bocanci sau incaltaminte sport in stare buna, care sa poata fi folosita fara a da gres. Iarasi, vremea si anotimpul pot sa decida incaltarile: sandale sport (Teva, etc.), bocanci sau pantofi sport normali.

Cum recunoastem mierea contrafacuta

Se pare ca mai mult de un sfert din mierea aflata in comert este contrafacuta. Dacă aveţi dubii că mierea cumpărată e falsă, iată testele considerate sigure de specialişti. 1. Ţineţi un chibrit aprins deasupra unei linguriţe de miere. Dacă e naturală, mierea se va topi şi nu va începe să sfârâie imediat. 2. Amestecaţi mierea în apă. Mierea naturală nu se dizolvă. 3. Puneţi puţină miere pe o foaie de hârtie. Dacă pata umedă se răspândeşte pe suprafaţa hârtiei, atunci mierea este contrafăcută. 4. Adăugaţi o bucată de pâine veche în miere. După 8-10 minute ar trebui ca pâinea să fie în stare solidă. 5. Încălziţi o bucată de sârmă inoxidabilă şi introduceţi-o în miere. Un produs de calitate se va lipi de metal şi nu se va prelinge înapoi în borcan când sârma e scoasă din miere.

Hernia de disc - tehnici minim invazive

http://www.reginamaria.ro/ro/noutati/hernia-de-disc-tehnici-minim-invazive-microchirurgicale.html Avantajul major al tehnicilor minim invazive este o mai mică lezare a ţesutului adiacent. Din nefericire, în chirurgia spinală tradiţională era necesar ca muşchii să fie detaşaţi de pe coloana vertebrală, aceasta manevră fiind răspunzătoare în mare proporţie de durerile postoperatorii şi prelungirea perioadei de vindecare. Prin metodele noi minim invasive, se practică o incizie mică, frecvent de 2.5 cm în lungime. Neurochirurgul introduce un instrumentar chirurgical special care “alunecă” prin muşchi. De obicei, acesta este un retractor tubular care crează un tunel printre muşchi, către coloana vertebrală, şi care permite medicului să aibă o foarte bună vizualizare a câmpului operator sub incizia mică. Această abordare limitează rănirea muşchilor şi pierderea de sânge din timpul intervenţiei. Procedura chirurgicală se efectuează prin tubul retractor care este conceput special pentru a permite introducerea instrumentelor, dispozitivelor sau implanturilor în câmpul operator. Neurochirurgul foloseşte un microscop operator ultraperformant care îi permite să vadă structurile mai bine, să controleze sângerarea mai uşor şi să limiteze lezarea ţesutului sănătos din jur. Nervul este decomprimat folosindu-se instrumentar microchirurgical special. Astfel, întreaga procedură este mai sigură pentru pacient. Hernia de disc cervicală: discectomie cu fuziune vertebrală cu dispozitiv tip Cage După ce discul intervertebral este îndepărtat (discectomie), spaţiul dintre corpurile vertebrale cervicale rămâne liber. Tradiţional, pentru a preveni colapsarea şi frecarea vertebrelor, neurochirurgul va umple acest spaţiu cu un grefon osos, care va servi ca un “pod” între cele doua vertebre pentru a crea fuziunea acestora. Grefonul osos şi vertebrele sunt frecvent imobilizate şi menţinute împreună cu ajutorul unor plăcuţe. Corpul va începe procesul natural de vindecare, cu formarea de os nou în jurul grefonului, astfel încât după 3-6 luni se formează o zonă solidă de os care va uni vertebrele adiacente. Se foloseşte una din cele mai recente metode de fuziune, utilizând un dispozitiv special denumit “Cage” (cuşcă) fabricat dintr-un polimer biocompatibil PEEK; acesta este un derivat de carbon cu structură asemănătoare osului cortical, fiind foarte bine tolerat de organism. Cuşca este umplută cu un substitut de os de tip fosfat tricalcic. Osul nou format va favoriza adeziunea rapidă a vertebrelor adiacente.

Reteta - Foccacia cu usturoi

Ingrediente: 500 g făină albă 200 ml apă călduţă 6 linguri ulei de măsline o linguriţă zahăr o linguriţă sare 1 pliculeţ drojdie 5-6 căţei de usturoi 2 linguri amestec de ierburi aromatice – oregano, busuioc, salvie, cimbru, rozmarin Mod de preparare: Într-un vas se amestecă drojdia, zahărul, o mână de făină şi puţină apă călduţă. Se lasă la crescut 10 minute. Când şi-a mărit volumul, se adaugă restul de făină, apa, 3 linguri ulei de măsline, un praf de sare şi se frământă bine. Aluatul se pune pe o tavă rotundă, peste care s-a presărat puţin mălai, cât să nu se lipească, şi se întinde cu mâinile, pe toată suprafaţa tăvii. Se acoperă cu un prosop curat şi se lasă la dospit aprox. 30 de minute. Între timp, se ia usturoiul, se pisează şi se amestecă bine cu 3 linguri de ulei de măsline. Se adaugă ierburile aromatice şi se omogenizează. Amestecul se lasă să se odihnească 5-6 minute, cât să-şi dezvolte aroma. Când devine pufos, aluatul se modelează cu degetele, făcând gropiţe pe toată suprafaţa, apăsând cu vârfurile, până se simte fundul tăvii. Deasupra se pune amestecul de ierburi, usturoi şi ulei de măsline şi se întinde pe toată suprafaţa cu o pensulă. Tava se dă la cuptorul încins în prealabil la 200°C şi se coace 15 minute, până devine uşor arămie. Se scoate din tavă pe un blat şi se taie în felii. Se serveşte caldă. Sursa: http://www.realitatea.net/reteta-zilei-focaccia-cu-usturoi_912312.html

Traseu cicloturism canalul Dunare Marea Neagra

http://ciclist.wordpress.com/tag/univega-alpina-ht-300/ Murfatlar - Agigea 25Km http://ciclist.wordpress.com/2011/09/19/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-i/ "Deși trece razant pe lângă o localitate (Straja), drumul nu este marcat pe hartă și nici nu am găsit mare lucru pe net, așa că nu știam la ce să mă aștept pe traseu, ci doar că voi avea în permanență Dunărea în dreapta mea. Punctul de plecare al turei cu bicicleta a fost podul de la Murfatlar, cel care te aduce la Constanța pe DN3 dinspre Ostrov. Doar că eu am trecut pe sub pod, pe lângă piciorul său de pe malul stâng al Canalului, observând că drumul este la fel de larg ca o șosea cu două benzi, doar că suprafața de rulare este macadamul. Și că nu trece nicio mașină pe lângă ! Praful sta pe drum, avantaj de a rula pe langa un fluviu. O schimbare binevenită (chiar dacă pentru numai 2-3 km) a suprafeței este porțiunea în care piatra spartă a macadamului lasă loc unei argile albe și perfect netede, aproape fără nicio asperitate, ca o pistă de Formula 1. O altă priveliște care mă surprinde în mod cât se poate de plăcut este la 10km de Murfatlar o cășută din beton pe care scrie “Apă Potabilă”, cu o țeavă care captează apa unui izvor ieșind din peretele de stâncă." Murfatlar Medgidia http://ciclist.wordpress.com/2012/05/14/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-ii/ "Un deliciu al turei pe canal în această perioadă a anului este faptul că tufele de trandafir sălbatic, dar și salcia sălbatică, au înflorit și parfumează aerul oricum curat și în general lipsit de praf, grație apropierii de apă. Farmecul acestui traseu este că rareori întâlnești vreo mașină în mișcare, puținele pe care le vezi fiind oprite de-o parte și de alta a drumului. De regulă numai pescarii amatori vin aici cu mașina, iar cel târziu până spre ora amiezii sunt cu toții așezați în locurile lor “norocoase”. Noaptea se prinde pește răpitor (somn, șalău), iar pe timp de zi se dă la crap și caras – dar mai des se lasă prinși guvizii." La Poarta Alba: mozaicul comunismului "la ieșire din Poarta Albă, acolo unde canalul se bifurcă. Ca să ne continuăm traseul spre Medgidia a trebuit să urcăm pe podul de pe DN22 (E81), apoi imediat am coborât pe malul opus. Din fericire podul este suficient de lat ca să nu te stânjenească vreun TIR sau mașini aflate în depășire. Dacă nu l-am fi traversat și pedalam mai departe în paralel cu firul apei am fi urmat ramificația nordică a canalului, adică Poarta Albă – Midia – Năvodari. Care am auzit că este de asemenea pitoresc. Pont bun pentru o tură viitoare!" "După Poarta Albă, drumul pe canal până la Medgidia trece pe lângă o singură localitate (Castelu), iar suprafața de rulare este un pietriș compactat, pe alocuri cu denivelări, ideal pentru mountain-bike. Față de bucata Murfatlar – Agigea, unde drumul are o lățime constantă cât pentru două mașini, terasamentul de aici lasă loc pentru o singură mașină, lățindu-se abia către Medgidia, dar este în totalitate practicabil pe două roți sau patru. Rareori întâlnești câini pe traseu, iar de cele mai multe ori aceștia aparțin oamenilor care păzesc turmele de oi și vaci care pasc pe terenurile din apropiere. Am remarcat chiar și o cameră de supraveghere panoramică, precum și un post fix al companiei private care asigură paza canalului, însă pe drum nu întâmpini nicio opreliște, iar cel puțin ca biciclist nimeni nu-ți va cere socoteală cine ești sau unde te duci." http://ciclist.wordpress.com/2012/07/09/tura-prin-jud-constanta-canalul-dunare-marea-neagra-iii/ Murfatlar -Poarta Albă – Midia – Năvodari. "am plecat din Murfatlar (Basarabi), mergând pe Strada Credinței, unde se găsește atât geamia musulmană cât și biserica ortodoxă, și coborând până la piciorulul podului rutier peste canal, pe unde trece DN3. La pod am cotit spre dreapta, pe drumul de pietriș spart care urmărește firul apei, până la ieșire din localitatea Poarta Albă. În Poarta Albă, unde există un alt pod rutier, respectiv acolo unde canalul Dunăre – Marea Neagră se bifurcă, am ținut în continuare dreapta, pe brațul cel nou al canalului, acela care ajunge în mare prin Năvodari. Inaugurată în anul 1984, această ramificație nordică a canalului măsoară 31 km, este mai îngustă (50 metri față de 90 pe brațul principal), mai puțin adâncă (5,5 metri față de 7) și, încă de la început, se poate observa că drumul de pe margine este mai puțin umblat de localnici sau pescari. Arșița Dobrogei este ucigătoare în timpul verii și trebuie să te protejezi cât poți de bine împotriva ei: să ai suficientă apă de băut, să cauți orice petic de umbră, să-ți dozezi efortul. Ca biciclist nu credeam să o spun vreodată, dar vântul din față este o adevărată binecuvântare prin prisma senzației de răcoare, fie și temporară, pe care o aduce. Cel puțin vara, pe aici vântul bate constant de la est, adică dinspre mare către uscat, după cum o indică și valurile de pe canal. Știu sigur că n-aș vrea să mă aflu pe aici prin lunile ianuarie-februarie, când bate crivățul dinspre nord-est, cumplitul vânt înghețat de care se temeau grecii din coloniile de la Marea Neagră. Dar mă bucur acum de fiecare secundă petrecută cu bicicleta pe drumul de pe marginea canalului, cu toate micile inconveniente ale căldurii, prafului și mărăcinilor." Trece pe langa Nazarcea "Mi-am propus ca următoarea tură cicloturistică prin Dobrogea să fie de-a lungul malului de pământ cunoscut ca “valul lui Traian” care începe din Poarta Albă și duce până aproape de orașul Constanța."

Cele mai mari firme din portul Constanta

53,12% din veniturile realizate în 2011 de către cei 30 de operatori portuari, au fost obţinute de companiile Tomini Trading, Barter Trading Romania şi Kirazoglu Corporation. În 2008, cota de venituri a celor trei era de numai 34,82%. Pentru ei, criza s-a dovedit a fi cu adevărat o mană cerească, ajutându-i să concentreze mai mult de jumătate din veniturile portului Constanţa. Operatorul aflat pe primul loc în topul veniturilor, Tomini Trading, este specializat în manipularea deşeurilor metalice, dar execută şi alte servicii, printre care: agentu-rarea şi aprovizionarea navelor. Locul doi e ocupat de compania Kirazoglu Corporation, specializată tot în comercializarea şi operarea deşeurilor metalice. Ocupanta locului trei este Barter Trading Romania, ale cărei afaceri constau în comercializarea cerealelor, depozitarea, încărcarea - descărcarea lor de pe nave. Împreună, primii 13 operatori din top au asigurat 92,44% din veniturile totale. Studiul arată că încasările unui număr de 22 de operatori portuari au fost mai mari în 2011 faţă de 2008, în vreme ce alţi 8 operatori au avut realizări mai mici. Cele mai mari creşteri le-au consemnat: Beta Intertrans (+345,41%), Kirazoglu Cor-poration (+267,11%), Barter Trading Romania (+206,31%), Kronospan Zona Liberă Constanţa (+137,88%), Canopus Star (+105,45%) şi Casa de Expediţii Phoenix (+103,11%). Top 30 al veniturilor Dar să vedem cum arată topul celor 30 de firme, ierarhizate în funcţie de veniturile obţinute în 2011 (în paranteze este prezentată creşterea, respectiv descreşterea, faţă de 2008). 1. Tomini Trading - 493.171.437 lei (+60,90%); 2. Kirazoglu Corporation - 413.464.433 lei (+267,11%); 3. Barter Trading Romania - 388.383.081 lei (+206,31%); 4. Constanţa South Container Terminal - 195.719.397 lei (+7,57%); 5. Sargeant Marine Romania - 183.999.509 lei (+86,36%); 6. Oil Terminal - 119.469.580 lei (-12,78%); 7. North Star Shipping - 101.416.629 lei (+32,01%); 8. Comvex - 84.540.172 lei (-48,03%); 9. Chimpex - 67.271.879 lei (+67,20%); 10. Socep - 65.088.413 lei (+4,20%); 11. United Shipping Agency - 59.510.193 lei (+81,44%); 12 Minmetal - 52.360.625 lei (+5,09%); 13. APM Terminals Romania - 30.576.449 lei (+98.28%); 14. Silotrans - 24.138.576 lei (-3,46%); 15. Romned Port Operator - 18.221.953 lei (-23,73%); 16. Decirom - 17.855.759 lei (+28,62%); 17. Umex - 17.543.277 lei (+7,06%); 18. TTS Operator - 17.075.086 lei (-16,52%); 19. European Metal Services - 17.021.002 lei (+36,61%); 20. Casa de Expediţii Phoenix - 12.161.577 lei (+103,11%); 21. Kronospan Zona Liberă Con-stanţa - 10.592.298 lei (+137,88%); 22. Canopus Star - 10.355.782 lei (+105,45%); 23. Niva Prodcom - 8.957.374 lei (-3,49%); 24. Barter Port Operator - 8.193.563 lei (+48,97%); 25. Frial - 5.783.908 lei (-36,47%); 26. Rotrac - 4.174.060 lei (+2,24%); 27. Silo - Port - 3.195.453 lei (-16,25%); 28. Amvexis Com - 2.938.282 lei (+64,45%); 29. Beta Intertrans - 2.279.852 lei (+345,41%); 30. Astar Stevedoring - 2.255.812 lei (+3,72%).