De aceea, trebuie modificata legislatia astfel incat:
- pe formularul de adoptie sa scrie clar ''Ma oblig sa tin animalul in spatiul proprietate personala/ inchiriat'' (sa se modifice in OUG 155/21.11.2001 si in L.227/23.04.2002)
- abandonul animalelor sa fie definit ca ''lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului, pe domeniul public.'' (acum este definit ca ''lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului, pe domeniul public FARA HRANA, ADAPOST SI TRATAMENT MEDICAL'' - sa se modifice in L.9/2008)
- detinatorii de animale trebuie sa ia * necesare pt a nu lasa animalele in libertate pe domeniul public (sa se modifice in L.205/ 26.05.2004 - conditii de detinere a animalelor).
- pt ca nu sunt bani pt intretinerea cainilor in adaposturi, sa fie legalizata EUTANASIEREA cainilor neadoptati/ nerevendicati dupa 30 de zile (sa se modifice L.9/2008, UE ne permite acest lucru, vezi Conventia Europeana pt Protectia Animalelor de Companie - Cap. III: Masuri suplimentare referitoare la animale fara stapan).
Deja se strang semnaturi pt modificarea L.9/2008.
marți, 25 mai 2010
luni, 24 mai 2010
Inventii romanesti
Printre institutele de stat care nu reusesc sa-si promoveze si sa-si valorifice inventiile se numara si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Chimie si Petrochimie (ICE-CHIM). Inventiile de aici asteapta in laboratoare investitorul care sa le comercializeze. "Vrem sa ne promovam mai bine. Doar 5% din activitatea institutului reprezinta valoarea redeventelor pe care le primim pe brevete de inventie", spune dir. gen. Sanda Velea. "Un produs care nu se gaseste pe piata, dar care exista intr-un tub, in frigiderul de aici, este un medicament care vindeca o boala pacatoasa, cancerul
de piele. Medicamentul a fost testat in clinici de specialitate pe voluntari, iar rezultatele au fost mai mult decat multumi-toare. Am luat prin comparatie un medicament canadian care costa 1.500 dolari canadieni. Al nostru e mult mai bun", explica Rodica Ion, coordonatoarea proiectului.
Brevetul presupune incorporarea medicamentului pro-priu-zis intr-o crema, complex care vindeca keratoza actinica, o leziune care degenereaza usor in malign si reprezinta niste puncte rosii pe piele, ce apar in urma expunerii indelungate la soare. "Cu ajutorul acestei creme cancerul se vindeca, e un medicament la care lucram de 20 de ani", sustine cercetatoarea de la ICE-CHIM.
Pentru a fi gasit pe piata romaneasca, este nevoie mai intai de omologarea produsului din partea Institutului National al Medicamentului. "Nu-l putem introduce pe piata pana cand ei nu ne dau OK-ul. Practic, reiau toate etapele de testare. Problema este ca sunt costurile foarte mari. Noi am vrea sa gasim un fabricant si el sa suporte cheltuielile pentru institut. Incercam sa gasim o modalitate de a-l omologa mai usor si de a-l fabrica in alta parte daca aici dureaza atat de mult", conchide Sanda Velea.
Vand purificator pentru fermele de porci
Dumitru Panculescu, un inventator care are o proprietate pe malul Prahovei, simtea, in timpul plimbarilor in natura, un miros neplacut, pe malul stang al apei, iar in momentul in care se muta pe celalalt mal, mirosul disparea. Pe malul drept se gaseau numai conifere, iar pe malul stang erau foioase. "Trecand in zona de conifere, am constatat ca mirosurile dispareau. Acele de brad determina descarcari care duc la polarizarea electrica a aerului si la aparitia ozonului, care distruge substantele urat mirositoare", explica Marian Velcea, un inventator care impreuna cu Iustin Capra a mai creat si o trotineta care, in opinia lui, este atat de usor de manevrat, incat "si cei care sufera de fobia de a conduce un vehicul s-ar arata incantati de ea". Plecand de la aceasta observatie, Panculescu a inventat un purificator de aer si vrea sa-l dezvolte catre sisteme de purificare industriala.
"Putem merge la o ferma de porci, unde exista un miros greu, si putem demostra ca prezenta aparatului schimba mediul", explica persuasiv Velcea. Asemenea celorlati inventatori, si Panculescu incearca sa-si valorifice inventia cu ajutorul retelei de date de la Bruxelles.
40.000 dolari pe an din brevet
Profesorul de horticultura Romulus Scorei este insa un exemplu de cercetator care deja castiga bani de pe urma inventiilor sale. Romulus Scorei a dorit, mai intai de toate, sa faca o precizare: "Inventatorul poate avea cateva clase primare, omul de stiinta care si inventeaza ceva este totusi altceva", puncteaza Scorei. Cercetarile profesorului s-au axat, in principal, pe analiza borului, un element care, dupa observatiile lui, a lipsit din lantul trofic si pe care a reusit sa-l reintroduca in sistemul imunitar al omului cu ajutorul aditivilor nutritionali. Momentan, pro-dusul se comercializeaza in SUA si Olanda, iar in urma redeventelor pe care le primeste, Scorei castiga 40.000 dolari pe an pentru produsele vandute in SUA. "De la producatorii din Olanda nu am primit inca bani, s-au semnat actele si mai dureaza putin pana ajung la partea financiara", spune Scorei. "Afacerea domnului Scorei este un caz standard de firma care se dezvolta pe baza brevetului de inventie, cu ajutorul acestei retele", spune Gabriel Vladut, un om de afaceri care gestioneaza unul dintre cele patru puncte din tara ale Enterprise Europe Network.
de piele. Medicamentul a fost testat in clinici de specialitate pe voluntari, iar rezultatele au fost mai mult decat multumi-toare. Am luat prin comparatie un medicament canadian care costa 1.500 dolari canadieni. Al nostru e mult mai bun", explica Rodica Ion, coordonatoarea proiectului.
Brevetul presupune incorporarea medicamentului pro-priu-zis intr-o crema, complex care vindeca keratoza actinica, o leziune care degenereaza usor in malign si reprezinta niste puncte rosii pe piele, ce apar in urma expunerii indelungate la soare. "Cu ajutorul acestei creme cancerul se vindeca, e un medicament la care lucram de 20 de ani", sustine cercetatoarea de la ICE-CHIM.
Pentru a fi gasit pe piata romaneasca, este nevoie mai intai de omologarea produsului din partea Institutului National al Medicamentului. "Nu-l putem introduce pe piata pana cand ei nu ne dau OK-ul. Practic, reiau toate etapele de testare. Problema este ca sunt costurile foarte mari. Noi am vrea sa gasim un fabricant si el sa suporte cheltuielile pentru institut. Incercam sa gasim o modalitate de a-l omologa mai usor si de a-l fabrica in alta parte daca aici dureaza atat de mult", conchide Sanda Velea.
Vand purificator pentru fermele de porci
Dumitru Panculescu, un inventator care are o proprietate pe malul Prahovei, simtea, in timpul plimbarilor in natura, un miros neplacut, pe malul stang al apei, iar in momentul in care se muta pe celalalt mal, mirosul disparea. Pe malul drept se gaseau numai conifere, iar pe malul stang erau foioase. "Trecand in zona de conifere, am constatat ca mirosurile dispareau. Acele de brad determina descarcari care duc la polarizarea electrica a aerului si la aparitia ozonului, care distruge substantele urat mirositoare", explica Marian Velcea, un inventator care impreuna cu Iustin Capra a mai creat si o trotineta care, in opinia lui, este atat de usor de manevrat, incat "si cei care sufera de fobia de a conduce un vehicul s-ar arata incantati de ea". Plecand de la aceasta observatie, Panculescu a inventat un purificator de aer si vrea sa-l dezvolte catre sisteme de purificare industriala.
"Putem merge la o ferma de porci, unde exista un miros greu, si putem demostra ca prezenta aparatului schimba mediul", explica persuasiv Velcea. Asemenea celorlati inventatori, si Panculescu incearca sa-si valorifice inventia cu ajutorul retelei de date de la Bruxelles.
40.000 dolari pe an din brevet
Profesorul de horticultura Romulus Scorei este insa un exemplu de cercetator care deja castiga bani de pe urma inventiilor sale. Romulus Scorei a dorit, mai intai de toate, sa faca o precizare: "Inventatorul poate avea cateva clase primare, omul de stiinta care si inventeaza ceva este totusi altceva", puncteaza Scorei. Cercetarile profesorului s-au axat, in principal, pe analiza borului, un element care, dupa observatiile lui, a lipsit din lantul trofic si pe care a reusit sa-l reintroduca in sistemul imunitar al omului cu ajutorul aditivilor nutritionali. Momentan, pro-dusul se comercializeaza in SUA si Olanda, iar in urma redeventelor pe care le primeste, Scorei castiga 40.000 dolari pe an pentru produsele vandute in SUA. "De la producatorii din Olanda nu am primit inca bani, s-au semnat actele si mai dureaza putin pana ajung la partea financiara", spune Scorei. "Afacerea domnului Scorei este un caz standard de firma care se dezvolta pe baza brevetului de inventie, cu ajutorul acestei retele", spune Gabriel Vladut, un om de afaceri care gestioneaza unul dintre cele patru puncte din tara ale Enterprise Europe Network.
duminică, 23 mai 2010
Cele mai frumoase trasee auto din Romania
17A) – Gura Humorului (DN 2E). Circa 230 km de serpentine ce leagă Ardealul de Bucovina prin pasul Tihuţa şi apoi fac legătura între cele mai celebre mănăstiri din România: Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Voroneţ
Ploieşti – Cheia – Braşov (DN 1A) – Sighişoara – Târgu Mureş (DN 13). Crestele Ciucaşului, cetăţile din Feldioara, Rupea, Saschiz şi Sighişoara ori numeroasele biserici medievale sunt „premii“ pentru cei care se încumetă la acest traseu.
Piatra Neamţ - Bicaz – Poiana Largului – Topliţa (DN 15). Traseul de140 km parcurge valea Bistriţei, ajunge la barajul de la Bicaz şi apoi urmează, în serpentine, malul lacului Izvorul Muntelui pentru circa 50 km. Urmează traversarea Carpaţilor, spre Transilvania, trecând prin Borsec şi la sud de masivul Călimani.
Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu (DN 67) – Băile Herculane (DN 67D) – Plugova (DN 6) – Anina (DN 57B) – Reşiţa (DN 58). Drumul, în total cam 300 km, şerpuieşte pe la poalele munţilor Parâng, Vâlcan, Cernei, Semenic şi Aninei, trecând pe lângă mănăstiri celebre, ca Hurezi sau Tismana sau prin locurile unde a trăit şi creat Brâncuşi (Hobiţa şi Târgu Jiu). Staţiuni precum Băile Govora, Rânca sau Semenic sunt şi ele uşor accesibile.
TRANSFAGARASANUL: Piteşti – Curtea de Argeş - Bâlea – Cârţişoara (DN 7C) – Sibiu (DN 1). Cel mai celebru „drum frumos“ din România este deschis, în general, de la 1 iulie la 1 noiembrie. Mănăstirea Curtea de Argeş, cetatea Poienari, barajul şi lacul de acumulare de la Vidraru sau cascada Bâlea sunt printre cele mai interesante locuri ce pot fi văzute pe acest traseu. La altitudinea maximă de 2030 m, priveliştea asupra crestei Făgăraşului şi a lacurilor alpine îţi taie răsuflarea.
Moldova Noua - Orsova : cazanele Dunarii (cazanele mari, cazanele mici) (circa 100 km)
TRANSALPINA (DN 67C) ranca - ob. lotrului. Drumul la cea mai mare altitudine din Romania.
Din Campulung Muscel: la cca 10 km incepe urcusul pe Dealul Matreias, se coboara in Valea Dimbovitei, pe serpentine line, iar la iesirea din Com. Rucar se urca in serpentine abrupte "Posada" Rucarului. Din nou coborim in Valea Dimbovtei, la Podu Dambovitei, de unde puteti alege 3 trasee inegalabile: prin Cheile Dimbovitei pina la la Lacul Pecineagu (cca 40 km); in Cheile Dimbovicioareui, pina sub Muntele Piatra Craiului sau pe Valea Cheii care te duce sub localitatea Fundata, aproape de poalele Bucegilor. Incepe un urcus considerabil pina la 1400 m, in Pasul Giuvala, prin loc. Valea Urdii (unde puteti gusta celebra brinza in coaja de brad). Ajungeti in Com. Fundata/ jud. Brasov si de acolo puteti cobori in Bran, prin Moeciu, in serpentine de pe care puteti viziona spectacolul Muntilor Bucegi si al Muntelui Piatra Craiului.
BUZAU-V.BUZAULUI-SIRIU-BRASOV - se pot vizita vulcanii noroiosi, zimbrii de la Vama Buzaului si barajul de la Siriu.
Ploieşti – Cheia – Braşov (DN 1A) – Sighişoara – Târgu Mureş (DN 13). Crestele Ciucaşului, cetăţile din Feldioara, Rupea, Saschiz şi Sighişoara ori numeroasele biserici medievale sunt „premii“ pentru cei care se încumetă la acest traseu.
Piatra Neamţ - Bicaz – Poiana Largului – Topliţa (DN 15). Traseul de140 km parcurge valea Bistriţei, ajunge la barajul de la Bicaz şi apoi urmează, în serpentine, malul lacului Izvorul Muntelui pentru circa 50 km. Urmează traversarea Carpaţilor, spre Transilvania, trecând prin Borsec şi la sud de masivul Călimani.
Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu (DN 67) – Băile Herculane (DN 67D) – Plugova (DN 6) – Anina (DN 57B) – Reşiţa (DN 58). Drumul, în total cam 300 km, şerpuieşte pe la poalele munţilor Parâng, Vâlcan, Cernei, Semenic şi Aninei, trecând pe lângă mănăstiri celebre, ca Hurezi sau Tismana sau prin locurile unde a trăit şi creat Brâncuşi (Hobiţa şi Târgu Jiu). Staţiuni precum Băile Govora, Rânca sau Semenic sunt şi ele uşor accesibile.
TRANSFAGARASANUL: Piteşti – Curtea de Argeş - Bâlea – Cârţişoara (DN 7C) – Sibiu (DN 1). Cel mai celebru „drum frumos“ din România este deschis, în general, de la 1 iulie la 1 noiembrie. Mănăstirea Curtea de Argeş, cetatea Poienari, barajul şi lacul de acumulare de la Vidraru sau cascada Bâlea sunt printre cele mai interesante locuri ce pot fi văzute pe acest traseu. La altitudinea maximă de 2030 m, priveliştea asupra crestei Făgăraşului şi a lacurilor alpine îţi taie răsuflarea.
Moldova Noua - Orsova : cazanele Dunarii (cazanele mari, cazanele mici) (circa 100 km)
TRANSALPINA (DN 67C) ranca - ob. lotrului. Drumul la cea mai mare altitudine din Romania.
Din Campulung Muscel: la cca 10 km incepe urcusul pe Dealul Matreias, se coboara in Valea Dimbovitei, pe serpentine line, iar la iesirea din Com. Rucar se urca in serpentine abrupte "Posada" Rucarului. Din nou coborim in Valea Dimbovtei, la Podu Dambovitei, de unde puteti alege 3 trasee inegalabile: prin Cheile Dimbovitei pina la la Lacul Pecineagu (cca 40 km); in Cheile Dimbovicioareui, pina sub Muntele Piatra Craiului sau pe Valea Cheii care te duce sub localitatea Fundata, aproape de poalele Bucegilor. Incepe un urcus considerabil pina la 1400 m, in Pasul Giuvala, prin loc. Valea Urdii (unde puteti gusta celebra brinza in coaja de brad). Ajungeti in Com. Fundata/ jud. Brasov si de acolo puteti cobori in Bran, prin Moeciu, in serpentine de pe care puteti viziona spectacolul Muntilor Bucegi si al Muntelui Piatra Craiului.
BUZAU-V.BUZAULUI-SIRIU-BRASOV - se pot vizita vulcanii noroiosi, zimbrii de la Vama Buzaului si barajul de la Siriu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)